Hotărârile eterne ale lui Dumnezeu

1. Din eternitate Dumnezeu a avut un plan imuabil cu privire la creaturile Sale.

Niciodată Dumnezeu nu face ceva hotărât numai pe jumătate. Nu există ceva incert în privinţa activităţii Lui. Dacă ar fi s-o spunem într-un alt fel, aş zice că niciodată Dumnezeu nu are un gând întârziat.

Dumnezeu are un plan şi un scop bine finalizate pentr creaţie, pentru oameni, pentru mântuire, pentru întreaga viaţă din această lume, pentru sfârşitul ei, pentru destinul ei final.

Tot ce a făcut Dumnezeu şi a dus la îndeplinire este conform planului Său etern, care este fix, imuabil şi absolut.Planul lui Dumnezeu cuprinde şi determină toate lucrurile şi toate evenimentele, oricare ar fi ele.

De aceea dacă totul este stabilit de Dumnezue, aceasta trebuie să includă în mod obligatoriu acţiunile benevole, acţiunile voluntare ale unor agenţi benevoli şi voluntari.

2. Până şi acţiunile păcătoase sunt sub controlul mâinilor lui Dumnezeu. După ce Iosif le istoriseşte fraţilor săi faptele vieţii sale, se întoarce şi le zice: Aşa că nu voi m-aţi trimis aici, ci Dumnezeu …

Având în vedere cele stabilite deja despre sfinţenia lui Dumnezeu, trebuie să spunem imediat aceasta: Dumnezeu nu este cauza răului în nici un sens şi în nici o măsură. El nu aprobă răul. Dar El permite agenţilor negativi s-o facă, iar după aceea îl schimbă în favoarea scopurilor Sale înţelepte şi sfinte.

3. Toate hotărârile lui Dumnezeu sunt necondiţionate şi suverane. Ele nu sunt nicidecum dependente de acţiunile omului. Ele nu sunt determinat de nimic din ce poate sau nu face omul. Ele nu depind de nimic altceva decât de voia şi sfinţenia lui Dumnezeu.

4. Hotărârile lui Dumnezeu sunt eficace. Ceea ce Dumnezeu hotărăşte trebuie să se întâmple în mod infailibil. Nimic nu-i poate sta în cale.

5. Hotărârile lui Dumnezeu sunt în toate lucrurile perfect consecvente cu natura Sa înţeleaptă, binevoitoare şi sfântă.

Poate că o întrebare care vine inevitabil este aceasta: De ce a îngăduit Dumnezeu ca să fie păcat pe acest pământ. Răspunsul este acesta: nu ştim. Problema este insolubilă. Dar vom înţelege clar când vom sta faţă în faţă cuDumnezeu în glorie. Trebuie să ne ferim de filozofia modernă care manifestă o dorinţă de cunoaştere a tot – aşa ceva în dreptul lui Dumnezeu nu se poate pune.

6. Salvarea oamenilor şi a îngerilor, şi a unora dintre ei în mod particulare, a fost hotărâtă de Dumnezeu înainte de întemeierea lumii.
Adevărul ne depăşeşte. Nu putem pricepe raţionamentul final al minţii lui Dumnezeu. Nu trebuie să întrebi: De ce aşa? şi de ce altfel?

Uiţi cât eşti de mic, cât eşti de finit, cât eşti de păcătos din cauza căderii? Trebuie să aştepti până când, în glorie, ţi se va da răspunsul final. Tot ce ai de făcut aici, în tot acest timp, este să crezi că Dumnezeu este întotdeauna consecvent cu El Însuşi şi să accepţi ceea ce ne-a spus clar şi simplu despre hotărârile Sale veşnice, despre ceea ce a determinat şi a decis înainte de a fi creat lumea.
Haideţi să ne plecăm înaintea măreţiei Sale. Haideţi să ne umilim în prezenţa lui Sfântă. Haideţi să ne supunem revelaţiei pe care ne-a dat-o în harul Său.