Păcatul nu este numai universal, ci şi atotcuprinzător. Fiecare aspect al personalităţii şi existenţei umane este afectat de păcat:
Mintea este orbită: astfel putem înţelege de ce mesajul Evangheliei nu este acceptat dar şi de ce uneori creştinii sunt reticenţi la Scripturi.
Nu este pentru că oamenii au o problemă raţională sau pentru că cineva e bolnav mental ci este vorba despre faptul că omul priveşte lucrurile într-un mod diferit greşit, are standarde greşite, are valori greşite şi le consideră rele pe cele care de fapt sunt bune.
“A căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă”
Voinţa este coruptă şi neputincioasă iar omul care nu are voinţa învinsă de Duhul lui Dumnezeu nu se poate întoarce la Hristos. Suntem dependenţi în totalitate, în fiecare moment al vieţii noastre, de harul lui Dumnezeu care ne impulsionează şi este irezistibil.
Mulţi întreabă: adică noi nu avem voinţă liberă? Ba da, sigur că avem voinţă liberă însă noi am ales deja, ne-am născut cu alegerea făcută şi facem în fiecare zi alegeri – suntem liberi! – însă întotdeauna voinţa omului neregenerat va alege răul şi nu pe Dumnezeu.
Sigur că avem voinţă liberă însă atunci când Duhul lui Dumnezeu se atinge de voinţa noastră şi o învinge – făcându-L preţios pe Hristos în ochii noştri – Îl alegem pe Dumnezeu, Îl vedem pe Hristos ca cea mai mare şi singura comoară de pe pământ pe care o vom alege.
Răutatea omului era mare pe pământ, şi toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi nu mai spre rău (Geneza 6:5)
Şi nu vreţi să veniţi la mine ca să aveţi viaţa (Ioan 5:40)
Nimeni nu poate veni la Mine dacă nu-l atrage Tatăl care m-a trimis. (Ioan 6:44)
Sentimentele sunt răvăşite, tulburate şi pervertite. Unele inimi mocnesc de ură şi mânie constantă, altele sunt chinuite zi şi noapte fără motiv.
Mulţi oameni sunt amuzaţi de lucruri care ar trebui să-i facă să plângă, în timp ce alţii izbuncnesc în lacrimi fără nici un motiv evident.
Efectul direct sau indirect al păcatului asupra personalităţii umane este atât de profund şi atât de cuprinzător încât inima omului a devenit nespus de înşelătoare şi deznădăjduit de rea.
